Scoala Postliceala Sanitara Carol Davila - VIDEO: Impactul vaccinului anti-COVID explicat pas cu pas

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române

Ziua de 24 ianuarie 1859 a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principat...

126.000 de cadre didactice au prioritate la vaccinare până pe 8 februarie

Un grup de 126.000 de angajați din sistemul de învățământ, în special cei din grădinițe, unde copiii...

România, în topul vaccinării: este pe locul 18 în lume și pe locul 6 în UE

România este în partea de sus a clasamentului în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19. La ...

Cu responsabilitate, vom învinge pandemia!

De aproape un an, multe din țările Europei, printre care și România,  se luptă cu pandemia de c...

  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române

  • 126.000 de cadre didactice au prioritate la vaccinare până pe 8 februarie

  • România, în topul vaccinării: este pe locul 18 în lume și pe locul 6 în UE

  • Cu responsabilitate, vom învinge pandemia!

VIDEO: Impactul vaccinului anti-COVID explicat pas cu pas

VIDEO: Impactul vaccinului anti-COVID explicat pas cu pas

 

Anul 2020 ne-a învățat multe, dar poate lecția cea mai importantă a fost cea despre păstrarea sănătății. Pandemia de covid-19 ne-a obligat să găsim soluții mult mai rapid decât de obicei, să fim mai adaptabili și mai responsabili față de noi și față de ceilalți. Acum este momentul să privim cu mai multă încredere înainte.

Măsurile de prevenție, precum distanțarea socială, igiena mâinilor și purtarea măștii au dovedit că ne protejează într-o oarecare măsură, dar nu suficient, de infecția cu noul virus. Mobilizarea fără precedent a oamenilor de știință din întreaga lume a avut ca rezultat apariția vaccinurilor într-un timp mai scurt decât s-a estimat inițial. Au fost mobilizate numeroase resurse: capacitate de cercetare crescută în contextul tehnologiilor deja existente, finanțare publică și privată, evaluare prioritară la nivelul organismelor de autorizare.

Imunizarea s-a  dovedit eficientă de-a lungul timpului în cazul multor virusuri, cum ar fi virusul variolei sau poliovirus.

Această realizare ne face să ne gândim cu mai multă speranță la viitor.

Este important să ne informăm din surse oficiale și să învățăm de la specialiști. 

În vederea informării corecte cu privire la campania națională de vaccinare, precum și pentru detalii despre evoluția situației la nivel european, vă recomandăm sursele oficiale: Platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19 – www.vaccinare-covid.gov.ro/;     www.vaccinare-covid.gov.ro/vaccinarea-sars-cov-2;

www.ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_1103

Școala noastră pregătește Educatori pentru Sănătatea Europei. Este necesar să fim responsabili și să înțelegem că prevenția trebuie să primeze.

 

„Un vaccin este un antrenor al sistemului imun al corpului uman pentru întâlnirea cu virusul, spune Simona Ruță, profesor universitar de virusologie la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Într-un limbaj simplu, ne explică cum acționează vaccinul anti-covid-19 asupra corpului uman, cât timp rămâne ARN-ul mesager, introdus prin inocularea serului, în corpul uman, dar și care este deosebirea între vaccinurile clasice și cele bazate pe ARN mesager.

Prof. univ. Simona Ruță: „Am să încerc să explic cât mai simplu modul în care funcționează vaccinurile împotriva noului coronavirus. Un vaccin este un antrenor al sistemului imun. Practic, mimează întâlnirea cu virusul și învață sistemul imun cum să recunoască și să neutralizeze eficient acest virus.

Cum se produc vaccinurile?

Vaccinurile clasice se produc izolând virusul pe culturi de celule, în laborator, după care virusul este produs în cantități foarte mari, este inactivat cu o substanță chimică ce distruge acea parte a virusului responsabilă de multiplicare și, deci, de infecție, codul genetic al virusului. Dar, păstrează nealterate proteinele de suprafață ale virusului, care sunt partea recunoscută de sistemul imun. Astfel de vaccinuri sunt foarte eficiente, dar au câteva dezavantaje. În primul rând, sunt produse printr-un procedeu foarte laborios, trebuie să se asigure condiții de biosecuritate de nivel crescut și sunt niște proceduri oarecum rigide, adică dacă apar niște mutații în structura virusului, care nu mai sunt recunoscute de vaccin, trebuie luat de la capăt tot procesul și asta merge destul de greoi.

În schimb, vaccinurile pe care le avem acum disponibile, în Uniunea Europeană, atât cel de la Pfizer, cât și cel de la Moderna, se bazează pe tehnologia ARN mesager. Nimic altceva decât niște seturi de instrucțiuni genetice care le spun celulelor noastre cum se fabrică o proteină virală. Și dintre toate proteinele virale se alege o proteină cheie, deja celebra proteină „țepușă”, proteina Spike, cu care virusul se leagă de receptorii celulari și deschide ușa de intrare în celulă. Și ăsta e un prim avantaj, că răspunsul imun este cumva focalizat împotriva unui singur antigen, împotriva unei singure proteine cheie din structura virusului.

Cum arată această informație genetică, cum știe celula să citească această informație genetică?

Arată exact ca un text scris. Sunt niște înșiruiri de litere, câte trei litere formează un cuvânt, fiecare cuvânt este tradus în interiorul celulei noastre într-un aminoacid (aminoacizii fiind fragmentele din care sunt alcătuite toate proteinele, și proteinele noastre din celulă, și proteinele virale).

Cine realizează această sinteză proteică?

Noi avem niște fabrici de proteine în celulă, care se numesc ribozomi și care au fost descriși de singurul laureat al premiului Nobel pentru medicină, românul George Emil Palade. Acești ribozomi se găsesc în citoplasma celulei și după ce injectăm vaccinul, picăturile de grăsime în care este livrat acidul nucleic, ARN-ul mesager, sunt degradate, iar ARN-ul mesager ajunge la nivelul ribozomului și, deci, niciun moment nu pătrunde în nucleul celular, nu vine în contact cu materialul nostru genetic care se găsește în nucleu, nu se poate integra în ADN-ul nostru celular. În plus, acest ARN mesager supraviețuiește foarte puțin în interiorul celulei, timpul lui de înjumătățire este de numai 8-10 ore. Deci, în două trei zile dispare complet.

Ceea ce rămâne este numai proteina sintetizată, care este expusă pe suprafața celulei care a sintetizat-o în două forme: într-o formă completă, care seamănă foarte bine cu forma în care este ea prezentă pe suprafața virusului, și sub forma unor mici fragmente.

Forma completă este recunoscută de niște celule ale sistemului imun, care se cheamă limfocite-B și care știu să fabrice anticorpi. Iar fragmentele sunt recunoscute de alte celule ale sistemului imun, care se cheamă limfocite-T și care știu să omoare celulele infectate viral sau știu să ajute, să asiste celelalte două tipuri de celule pentru a face treaba mai bine și mai eficient. Așa încât o persoană vaccinată, dacă întâlnește virusul, are deja anticorpi neutralizanți, anticorpi care recunosc proteina Spike de pe suprafața virusului, au această formă a literei Y și se mulează perfect pe forma proteinei, sunt ca niște umbrele care astupă practic proteina S și nu mai permite cuplarea la receptori. Dar, o persoană vaccinată are și limfocite-T, care recunosc celulele în care virusul poate a apucat deja să intre și le omoară instantaneu. În afară de aceste celule, care sunt „efectori” în organismul nostru în cursul acestui antrenament, se fabrică și niște înregistrări ale antrenamentului. Sunt celulele de memorie care stochează toată imaginea acestei acestui antrenament și, în momentul în care apare un virus infecțios, recapitulează imediat toate etapele și atacă virusul extrem de rapid, ceea ce duce la o protecție persistentă, o protecție care începe la două săptămâni după vaccinare, pentru că atât durează ca să învețe limfocitele cum se luptă împotriva virusului, și care devine completă la șapte zile după ce înregistrăm cea de-a doua doză, doza zisă „booster”, amplificator sau „rapel”, dacă vrem să folosim termenul francez, care înseamnă de recapitulare și care asigură longevitatea răspunsului imun.

Cam așa funcționează vaccinurile și sper că dacă anul trecut a fost anul virusurilor cu coronavirusul SARS-CoV-2 vedetă, anul acesta va fi anul vaccinurilor, cu aceste vaccinuri eficiente, sigure și armele noastre împotriva pandemiei”.

Cine este prof. univ. dr. Simona Ruță

Simona Ruţă este profesor universitar la disciplina de Virusologie, prodecan pentru cercetare ştiinţifică al Facultăţii de Medicină, UMF ,,Carol Davila” din Bucureşti, Şef Departament Viroze emergente, Institutul de Virusologie ,,Ştefan S. Nicolau” şi director ştiinţific al Centrului Internaţional pentru cercetări în domeniul HIV/SIDA, afiliat Baylor Pediatric AIDS Initiative, Texas, Houston, USA. Este conducător de doctorat în domeniul Medicină la Academia Română; membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale, expert reprezentant al României în programul COST – Individuals, Societies, Cultures and Health și în divizia Virusologie a IUMS.”

sursa: www.edupedu.ro/video-impactul-vaccinului-anti-covid-asupra-corpului-uman-explicat-in-6-minute-de-o-profesoara-arn-ul-mesager-dispare-complet-din-corp-in-doua-trei-zile/

 

prof. Raluca Brad

Citit 225 ori Ultima modificare Marți, 12 Ianuarie 2021 19:51
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

PARTENERI

brighton.jpgefnweb_eu.JPGeurope_eu.JPGministerulsanatatii_ro.jpgnmcuk_org.JPGoamr_ro.JPG